Română

Predici

predici

În biserica Străjerul, predicile din cadrul slujbei de duminică au rolul de a întregi tabloul unei experienţe liturgice specifice zilei de duminică, ziua Domnului.

Predicile se realizează structurat, pe cărţi ale Scripturii. Alegerea carţilor se face în funcţie de dinamica şi de nevoile comunităţii.

Prezentăm aici câte un sumar al predicilor din duminicile anterioare, în ideea că vor fi folositoare pentru cei care le citesc, dar şi ca o expresie a viziunii şi specificului comunităţii noastre. Vezi arhiva.

 

Cartea Faptele Apostolilor (cap. 19 - 21)RSS

Pavel la Efes

Strategia apostolului Pavel poate fi sesizată din nou prin lectura acestui capitol. Geniul evanghelistic al lui Pavel consta mai întâi în viziunea sa de a evangheliza marile oraşe ale lumii antice. Efesul era, ca mărime, al treilea oraş al antichităţii, un mare centru religios şi comercial, un punct de trecere dinspre Asia spre Europa, un loc unde circulau nu numai oamenii, cât mai ales ideile. Apoi, Pavel era un mare strateg al contextualizării, astfel încât mesajul Evangheliei să fie penetrant şi să convingă auditoriul.

În Efes, Pavel sesizează repede că metoda predicării în sinagoga iudaică nu este productivă, astfel încât abordează o altă strategie, specifică locului. Apostolul închiriază un teatru, un loc unde să poată discuta cu oamenii. Scriptura menţionează că timp de doi ani Pavel a vorbit aici oamenilor în fiecare zi. Manuscrise vechi ale NT au o notă care arată că Pavel a închiriat şcoala respectivă pentru cinci ore pe zi, cam de la orele 11 la 16 (probabil ore la care teatrul era liber sau era mai ieftin).

La Efes, Pavel are mai întâi contact cu câţiva ucenici care au rezultat din misiunea lui Apolo. Textul din FA 19:1-7 este unul delicat şi este deseori interpretat în favoarea unei învăţături a mântuirii în trepte (mai întâi omul crede, apoi vine botezul în apă, apoi botezul Duhului etc.). Contextul însă este relevant şi explică situaţia. Scriptura spune că Apolo a cunoscut doar botezul lui Ioan şi în consecinţă el a vestit despre Isus în limitele acestei cunoaşteri. Asta explică de ce, la întrebarea lui Pavel, cei din Efes nici nu ştiau că există un Duh Sfânt. Aici e necesar să facem distincţie între o lucrare implicită, ascunsă a Duhului, care pregăteşte şi provoacă omul spre credinţă şi lucrarea care vine prin revelaţia explicită despre Duhul Sfânt şi despre lucrarea Sa în om. Apostolul Pavel le aduce celor din Efes revelaţia întreagă, completă, despre mântuirea omului, ceea ce implică credinţa în persoana şi lucrarea regeneratoare a Duhului Sfânt.

Misiunea lui Pavel la Efes are rolul, încă o dată în lucrarea sa, de a aduce lumină cu privire la adevărata putere a lui Dumnezeu şi la falsele expresii ale puterii omului sau ale îngerilor căzuţi. Scriptura menţionează că prin Pavel se făceau minuni mari, astfel încât oamenii încercau să beneficieze de prezenţa lui Pavel prin metode curioase (aduceau la el tot felul de obiecte pentru a le atinge de trupul acestuia şi apoi le duceau la cei bolnavi spre a fi vindecaţi). În acest context, nişte iudei au încercat să mimeze lucrarea lui Pavel, ca să capete şi ei vizibilitate în cetate. Amănuntele prezentate de textul Scripturii sunt foarte importante pentru a înţelege realitatea spirituală. În lumea nevăzută, a celor inteligibile, funcţionează principiile creaţiei, după cum au fost lăsate de Dumnezeu. Dacă acestea nu sunt respectate, apar dezechilibre şi probleme a căror consecinţe sunt greu de bănuit. Scriptura ne arată că posesiunea demonică apare ca urmare a încălcării acestor principii, când omul îşi atribuie mai mult de cât îi este dat sau intră în relaţie cu lumea nevăzută fără discernământ.

Rezultatul întâmplării cu fiii lui Sceva a avut darul să antreneze în cetate o adevărată mişcare în rândul celor care au fost practicanţi ai magiei sau vrăjitoriei (şi care probabil veniseră la credinţă, dar încă nu erau complet desprinşi de vechile lor obiceiuri). În piaţa publică, aceşti oameni şi-au ars cărţile, ca semn al despărţirii de vechile lor practici, ca un act de proclamare a adevăratei puteri a lui Dumnezeu care lucra prin Pavel şi ucenici.

Împotrivirea lumii la proclamarea Evangheliei apare, cu destulă vigoare, şi în Efes, oraşul zeiţei Artemis (Diana) şi a templului ei, una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Manipulând masele prin apelul la sentimentele religioase, argintarul Dimitrie face o adevărată răscoală în cetate, aducând serioase învinuiri lui Pavel şi mişcării acestuia (un exemplu este acela că Pavel predica că idolii făcuţi de argintari nu sunt dumnezei). Dar încă o dată, lucrarea lui Dumnezeu se face şi prin oameni care nu sunt credincioşi dedicaţi, ci autorităţi care îşi fac treaba cu responsabilitate.

Iaşi, 8 iulie 2006

Anunţuri


2002 - 2007 © Biserica Penticostală Străjerul - Iaşi, Telefon: +40-752-983.842