Română

Predici

predici

În biserica Străjerul, predicile din cadrul slujbei de duminică au rolul de a întregi tabloul unei experienţe liturgice specifice zilei de duminică, ziua Domnului.

Predicile se realizează structurat, pe cărţi ale Scripturii. Alegerea carţilor se face în funcţie de dinamica şi de nevoile comunităţii.

Prezentăm aici câte un sumar al predicilor din duminicile anterioare, în ideea că vor fi folositoare pentru cei care le citesc, dar şi ca o expresie a viziunii şi specificului comunităţii noastre. Vezi arhiva.

 

Cartea Faptele Apostolilor (cap. 9:1 - 30)RSS

Convertirea lui Saul

Textul despre convertirea lui Pavel ocupă un loc important în cartea Faptelor Apostolilor, atât ca întindere, cât şi ca mesaj. În mod cert, în contextul respectiv al misiunii Bisericii, Dumnezeu plănuia extinderea mesajului Evangheliei la neamuri, iar pentru o astfel de acţiune era nevoie de oameni cu viziune, dinamici şi credincioşi lui Isus Christos. Un astfel de om avea să fie Pavel, evreul Saul din Tars, convertit miraculos de la un prigonitor al Domnului la un apostol al Său.

Încă de la începutul cap. 8, aflăm de la Luca despre Saul că era un om aprig, plin de râvnă „care făcea prăpăd în Biserică… lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă.”

În cap. 9, ni se arată că Saul ia chiar iniţiativa de a merge şi la sinagogile din afara Ierusalimului pentru a aresta pe iudeii care, după părerea lui, au căzut în erezia de a se închina unui alt nume decât Yahweh. Aceşti evrei convertiţi din diaspora erau consideraţi poate mai periculoşi decât apostolii rămaşi în Ierusalim, deoarece aveau posibilitatea de a răspândi erezia în întreaga lume. Loial cunoştinţei pe care o avea despre Dumnezeu, tânărul Saul nu putea permite blasfemia ca un alt Nume să fie pus în acelaşi rând cu al lui YHWH, aşa cum au mai încercat şi alţii de-a lungul istoriei cu Baal sau cu Zeus, divinitatea grecilor păgâni.

Saul obţinuse deja împuternicirea de la marele preot, în baza unei aşa-numite legi „Şaliah", care îi asigura baza legală pentru acţiunile sale, şi se îndrepta spre Damasc, o cetate din provincia romană Siria, situată la aproximativ 240 km nord de Ierusalim. În Damasc exista o populaţie considerabilă de iudei, care se bucura de importante drepturi în practicarea religiei lor.

În apropiere de Damasc, are loc o teofanie a lui Isus la care participă Saul şi oamenii care îl însoţesc. Această experienţă, care va schimba total viaţa lui Saul, este relatată în de trei ori în Faptele apostolilor, în capitolele 9, 22 şi 26.

Analizând cele trei relatări despre convertirea lui Saul, cea indirectă a lui Luca (Fapte 9) şi cele două relatări personale ale lui Pavel (Fapte 22 şi 26), se observă unele deosebiri, deşi anumite afirmaţii se potrivesc cuvânt cu cuvânt în toate trei. După unii comentatori „relatarea de bază” ar fi cea din cap. 9, aceasta fiind completată în capitolele 22 şi 26 în anumite direcţii, în funcţie de scopul urmărit în fiecare text.

Observăm că pe lângă apariţia luminii, care putea fi interpretată ca semn al apropierii lui Dumnezeu, intervine aici în plus Cuvântul, ceea ce face deosebirea faţă de apariţiile lui Dumnezeu înaintea lui Moise sau Samuel. Mesajul lui Isus pentru tânărul prigonitor este direct şi pătrunzător: „Saule, Saule, pentru ce mă prigoneşti?„ Ca un „evreu între evrei", Saul răspunde la întrebare cu o alta „Cine eşti Tu, Doamne?” Nu era pregătit pentru schimbare Saul, dar şi-a dat seama că îi vorbeşte Cineva cărui nu I se poate adresa decât cu apelativul Doamne. „Intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci", îi spune Isus. Acest trebuie l-a marcat decisiv pe Saul, chiar din clipa aceea. Ca dovadă, 20 de ani mai târziu, Pavel le scrie corintenilor: „Dacă vestesc Evanghelia, nu este pentru mine o pricină de laudă, căci trebuie s-o vestesc; şi vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia!”(1Cor.9:16)

„Oamenii care îl însoţeau, au rămas încremeniţi, auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni” este un pasaj critic al textului, deoarece în relatările personale ale lui Pavel din capitolele 22 şi 26 se afirmă că aceştia au văzut dar n-au auzit. Să fi greşit oare Luca? Unii comentatori susţin că nu, că de fapt Luca relatează fidel ceea ce i s-a spus, că cele relatate în cap. 9 ar avea ca sursă de informaţie pe Anania, care nu participase personal la teofanie.

Din vedenia lui Anania aflăm că Saul „este un vas” pe care Dumnezeu l-a ales să-I ducă Numele înaintea naţiunilor, împăraţilor şi fiilor lui Israel. Iar „Saul se întărea din ce în ce mai mult … dovedind că Isus este Christosul". Acest lucru face ca, din prigonitor, Saul să devină prigonit, fiind nevoit, astfel, ca pentru o perioadă destul de lungă să se retragă la Tars.

Iaşi, 25 martie 2006

Anunţuri


2002 - 2007 © Biserica Penticostală Străjerul - Iaşi, Telefon: +40-752-983.842