Vizitatori

Flag Counter

Vezi lista evenimentelor

November 2017

MonTueWedThuFriSatSun

1


2


3


4


5


6


7


8


9


10


11


12


13


14


15


16


17


18


19


20


21


22


23


24


25


26


27


28


29


30


Month: February 2015

Despre limită – Gabriel Liiceanu

Despre limită – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu este absolvent al Facultății de Filozofie (1965) și al Facultății de Limbi Clasice (1973) și unul dintre discipolii marelui filozof Constantin Noica. Din 1990 este director al Editurii Humanitas, iar din 1992 devine profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București. I-a tradus pe Platon, Heidegger și Schelling, dar se remarcă și prin operele sale, dintre care amintim doar câteva: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers 1975); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983); Despre limită (Humanitas, 1994).

Despre limită este, de fapt, o carte despre libertate. Liiceanu face o analiză filozofică a conceptului de libertate începând de la fundamentarea ei filozofică și de la sursa acesteia, urmând a fi analizată în diferite raporturi: eu-eu, eu-ceva, eu-cineva, eu-toți.despre-limita

Autorul pune încă de la început piatra de căpătâi în gândirea despre libertate, argumentând că aceasta este posibilă doar în cadrul limitei. Libertatea este gravitațională. Limitele, prin natura lor, ne sunt date. Nu noi le-am ales, ele vin dinaintea alegerii noastre. Prima limită care face cu putință existența libertății este faptul de a fi, urmat de faptul de a fi conștient, apoi de a fi finit, infinit sau sempitern. A fi, a fi conștient că ești și că ești finit circumscriu condiția libertății gravitaționale ca libertate umană. Dar, laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea – sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia întregesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea. Paradoxul libertății este acela că ne este tot dată, adică este tot o limită, deoarece noi nu am ales să fim liberi. Libertatea vine dinaintea alegerii noastre, astfel ea are un caracter natural: ea este rezultatul unei conferiri neprovocate și al unei primiri nelibere.

„Altcineva” sau „nimeni” a decis în locul nostru și tot ceea ce descoperim că a fost hotărât în noi descoperim că ne este deopotrivă intim și străin. Intim pentru că face parte din constituția noastră intimă și străin pentru că deși face parte din noi, el a apărut în noi fără participarea și știința noastră.

Care sunt elementele fondului intim-străin? Cum mă pot raporta la el? Să mă lupt sau să accept acest fond intim-străin? Ce loc ocupă libertatea în acest fond?

Libertatea este singurul element din fondul nostru intim-străin care ne permite ca, prin alegere, să instituim la rândul nostru limite. La început toate hotarele noastre ne sunt date, dar este rândul nostru apoi să hotărâm. Astfel, omul este singura ființă care poate ieși din jocul repetiției naturale a tiparului său specific. Omul rămâne o ființă a unicității căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând-o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Noi putem hotărî în privința noastră înșine, putem hotărî în privința unui lucru, putem hotărî în privința cuiva și în privința multora.

De ce trebuie să iau hotărâri? Ce înseamnă să iau o hotărâre? Cum pot lua o hotărâre? Ce se întâmplă dacă nu hotărăsc?

Un destin se construiește prin hotărâri continue, prin delimitarea continuă a hotarelor în care trăim – proiectul asumat. Dar un proiect este amenințat din multe părți. El poate fi ratat înainte să înceapă dacă autorul acestuia este înghițit de frică – asta dacă proiectul este început și autorul acestuia nu a decis să rămână în nehotărâre. Un proiect nu este ferit nici de „maladii” ce pot duce la desfacerea acestuia și la ratarea creației acelui destin unic.

Ce înseamnă a hotărî în privința a ceva? Dar a hotărî în privința cuiva? Dar a hotărî în privința tuturor?

Despre limită oferă răspunsuri profunde și consistente la unele dintre cele mai fundamentale întrebări ale omului – întrebări despre sensul său în lume, despre libertate. Cartea oferă răspunsuri, dar nu o face cu o superioritate îngâmfată și nici fără să ridice măcar tot atâtea întrebări și provocări – unele chiar incomode.

Autor: Vlad Mihanța

 

ISIS și Criza din Orientul Mijlociu

ISIS și Criza din Orientul Mijlociu

Asociația Culturala Onesimos vă invita la serata cu tema:

ISIS și Criza din Orientul Mijlociu”.

Într-un context în care auzim din ce în ce mai frecvent termeni și expresii precum: ”război în Orient”, ”criza din Siria”, ”refugiați”, ”terorism”, ”grupări teroriste” etc. este firesc să ne întrebăm cum le înțelegem, cum ne implicăm, ne putem oare implica sau trebuie?, cum ne raportăm la informațiile pe care le primim si cum le discernem.

Vă invităm să participați la acest dialog între Danuț Jemna și Dănuț Mănăstireanu, Director pentru credință în dezvoltare, pentru regiunea Orientului Mijlociu și a Europei de Est, al World Vision International.

Data: Duminica, 8 februarie 2015
Loc: Str. Vânatori nr. 7 (Tătărași, în spatele spitalului de Neurologie) – Locația Bisericii Străjerul.
Ora: 18:00

Intrarea este liberă.

Pentru cei care folositi canalele de media socială, găsiți evenimentul pe Facebook AICI.

Vă asteptăm!